Tratamente endodontic Cluj Napoca

În timpul creșterii și dezvoltării dintelui pulpa are un rol esenţial, întrucât, în această etapă, ea îndeplineşte, pe lângă rolul formativ şi senzorial, şi un rol nutritiv. Cu toate acestea, odată ce dintele ajunge la maturitate, acesta poate supraviețui şi fără pulpa dentară, întrucât va fi alimentat în continuare de țesuturile care îl înconjoară. Prin urmare, îndepărtarea pulpei unui dinte matur nu prezintă niciun fel de riscuri majore pe termen scurt sau lung.

În cazul în care pulpa inflamată sau infectată a dintelui nu este înlăturată la timp, patologia se va agrava, pulpa va muri, determinând formarea gangrenei pulpare, iar ţesuturile dure și țesuturile de susținere se vor deteriora şi ele treptat, ceea ce va duce în final la pierderea dintelui. În plus, există şi riscul ca infecția să se extindă la nivel osos, provocând distrucții importante şi crescând riscul unor complicaţii.

Astfel de semne pot include, fără însă a şi presupune în mod necesar: durere, sensibilitate prelungită la căldură sau frig, sensibilitate la atingere și la mestecat, decolorarea dintelui, tumefiere, sensibilitate la nivelul ganglionilor limfatici precum și în apropierea ţesutului osos și gingival. Există însă şi situaţii în care pacientul nu prezintă niciun simptom.

Odată radiografia examinată, medicul endodont administrează un anestezic local, izolează dintele prin amplasarea unei „folii” de protecție numită “digă” pentru a păstra dintele curat în timpul procedurii, împiedicând contaminarea acestuia de către microbii şi bacteriile conţinute în salivă. Printr-un orificiu deschis în coroana dintelui, pulpa este îndepărtată cu atenţie din camera pulpară și din toate canalele radiculare, care vor fi apoi curăţate şi modelate.

Atunci când tratamentul endodontic se realizează în două şedinţe, orificiul de la nivelul coroanei dentare poate fi sigilat cu un material provizoriu într-o primă fază, care va fi apoi înlocuit cu o obturaţie permanentă în momentul finalizării tratamentului.

Odată pulpa îndepărtată, în canalele radiculare şi în camera pulpară rămâne un spațiu gol, care trebuie sigiliat şi etanşeizat; în caz contrar, acest spaţiu ar fi populat imediat de bacterii. Etanşeizarea se realizează printr-un procedeu cunoscut sub numele de condensare verticală la cald, folosind un material biocompatibil neresorbabil și compact, cunoscut sub numele de gutapercă, împreună cu un ciment adeziv, sau sealer. Acest procedeu asigură o obturare omogenă, precum şi rezultate durabile.

Atunci când tratamentul endodontic se realizează în două şedinţe, orificiul de la nivelul coroanei dentare poate fi sigilat cu un material provizoriu într-o primă fază, care va fi apoi înlocuit cu o obturaţie permanentă în momentul finalizării tratamentului.

După încheierea tratamentului endodontic va fi necesară restaurarea coronară a dintelui, astfel încât acesta să-și poată relua funcționalitatea. Medicul dentist va finaliza tratamentul prin realizarea unei obturaţii definitive.

De cele mai multe ori, însă, un dinte care necesită tratament endodontic are coroana compromisă. În aceste situaţii, simpla obturaţie nu este suficientă. Medicul stomatolog va amplasa un pivot de fibră de sticlă în interiorul dintelui, crescându-i astfel rezistenţa, după care structura de rezistenţă şi estetica dintelui sunt refăcute prin coroane metalo-ceramice, zircon-ceramice sau integral ceramic, incrustații (inlay ,onlay sau table top).este absolut necesarăetapa următoare (restaurare protetică) după un tratament de canal. Vezi Protetica.

Atunci când tratamentul endodontic se realizează în două şedinţe, orificiul de la nivelul coroanei dentare poate fi sigilat cu un material provizoriu într-o primă fază, care va fi apoi înlocuit cu o obturaţie permanentă în momentul finalizării tratamentului.